MApN va achiziţiona din fonduri proprii 12 avioane vechi din Portugalia

Camera Deputaţilor a adoptat, în data de 26 iunie,  cu 261 de voturi “pentru” şi 6 abţineri Legea pentru realizarea capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Faza 1 a Etapei de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Acesta prevede achizitia unui numar de 12 avioane F-16 A/B MLU M 5.2 aflate în uz în Portugalia, instruirea a 15 piloţi şi 60 de tehnicieni, achiţia de armament, muniţii şi alte echipamente din SUA şi modernizarea unor aerodromuri româneşti. camera Deputaţilor a fost cameră decizională.

Pentru aceast contract MApN va plăti 3,114 miliarde lei sau mai bine zis 700,3 de milioane de euro (1 euro la 4,4463 lei).

În concluzie, ne-am facut cu 12 avioane la mâna a treia, livrabile până în 2017 pentru care vom plăti în avans.

Plăţile vor fi făcute din bugetul MApN prin Romtehnica care va semna contractele în numele … Guvernului României.

Prevederi interesante din contract:

Puncte tari:

- conform guvernului prin achiziţia de F16 costurile cu mentenanţa devin predictibile întrucât există mulţi furnizori şi se evită politici de monopol;

- costurile cu exploatare sunt predictibile întrucât aeronava e în serviciu de mulţi ani şi se cunosc cheltuielile de operare;

- există o mare experienţă în ceea ce priveşte instruirea piloţilor;

- mare grad de interoperabilitate NATO (se află în dotarea a 10 state NATO);

- se circumscrie parteneriatului strategic cu SUA;

- se încadrează strategiei pe termen lung de înzestrare cu avioane de generaţia 5, F-35 JSF;

- va permite realizarea de parteneriate pentru mentenenţă şi operare cu parteneri europeni prin programe de tip Pooling and Sharing;

- SUA acordă deja asistenţă militară de securitate (Foreign Military Sales) lucru care permite realizarea de contracte de tipul Letter of Offer and Acceptance deci implicit achiziţia de către Romtehnica direct prin Defence Security Coopration Agency;

- achiziţia se încadrează în Concepţia aprobată de CSAT pe 27 sept 2012 “Avion multirol al Forţelor Aeriene” care prevede realizarea graduală a capabilităţii operaţionale aeriene finale, reprezentată de 3 escadrile de luptă dotate cu avioane multirol, de preferat de generaţia 5 F-35 JSF, cu o perioadă de tranziţie asigurată cu avioane F-16 în serviciu transferate din excedentul altor state;

- instruirea se va efectua în Portugalia şi România dar şi foarte probabil şi în SUA sau cel puţin cu instructori americani;

Puncte sensibile:

- plăţile sunt făcute în avans şi sunt exceptate de la prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice;

- contractul va fi semnat de Romtehnica în numele guvernului;

- MApN va face plăţi în avans în termen de maxim 30 de zile de la semnarea Letter of Offer of Acceptance (LOA) părţii americane iar aceste plăţi vor putea fi justificate prin bunuri livrate de servicii prestate numai la termenul final stabilit prin LOA care poate depăşi un an bugetar;

- contractul nu transpune legislaţiei comunitare şi nu creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia;

- fondurile sunt asigurate de bugetul MApN;

- în cazul distrugerii sau deteriorării avioanelor pe parcursul derulării contractului, cantităţile de livrat vor fi reduse corespunzător, partea română neavând dreptul la compensarea valorii plătite pentru bunurile care au pierit;

- nu se vor percepe penalităţi pentru întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor contractuale;

- partea portugheză şi americană nu pot fi obligate la implicarea industriei româneşti în derularea programului;

Modul cum vor fi făcute plăţile:

- 2013: 436,5 milioane lei

- 2014: 882 milioane lei

- 2015: 769,5 milioane lei

- 2016: 742,5 milioane lei

- 2017: 283,5 milioane lei

Total: 3,114 miliarde lei – 700,3 milioane euro la 4,4463 lei pentru 1 euro.

Pentru primul an s-a acceptat plata din sumele încasate din vânzarea benzilor de frecvenţă radio eliberate de către MApN, iar pentru anii următori din veniturile proprii încasate de acest minister şi de la bugetul de stat.

Deci începând cu 2017 aviaţia militară română va avea maxim 12 avioane de peste 35 de ani operative.

Câteva consideraţii ale redacţiei:

- avioanele nu pot să asigure nevoile de securitate ale României;

- contractul nu este transparent ceea ce implicit a dus la preţuri mari;

- există riscul ca până în 2017 mini-flota de avioane să fie drastic diminuată datorită unor posibile incidente/accidente pe timpul instruirii piloţilor români, iar plăţile vor fi aceleaşi;

- România trebuie să reia imediat procesul de înzestrare cu avioane multirol cel actual fiind o glumă comercială şi strategică;

- în lipsa unei înzestrări serioase România îşi pierde credibilitatea de aliat serios, partener responsabil şi ţară capabilă să-şi asigure propria securitate.

Starea actuală e datorată în cea mai mare parte lipsei de viziune, concepţii şi strategii adecvate dublate de existenţa în fruntea decizei politico-militare dar şi la nivelul consilierilor a unor persoane cu o competenţă profesională şi morală discutabilă.

Accesati si:

• Expunerea de motive a Guvernului pentru achizitia avioanelor F16
• Legea pentru realizarea capabilităţii operaţionale aeriene

Raul Dancuta
publisher InfoMondo Militar

contact@infomondo.ro

Consilierul de stat pe probleme de securitate națională al prim-ministrului Guvernului României, domnul Sorin Encutescu, a fost numit președinte al Comitetului interministerial pentru evaluarea stării industriei de securitate

Ce este industria de securitate ?

Conform Strategiei Nationale de Aparare a Romaniei, elaborata in anul 2010 de catre Presedintia Romaniei: 

 "Industria nationala de securitate reprezinta industria de aparare, careia i se adauga acele unitati economice si capacitati de productie necesare asigurarii securitatii energetice, cibernetice sau a protectiei infrastructurii critice. Industria de securitate, parte componenta a industriei nationale, se va dezvolta pe coordonatele restructurarii si eficientizarii activitatilor, pe criterii de rentabilitate, corelate cu nevoile reale ale sistemului national de securitate.

In acest domeniu se actioneaza pentru:

- restructurarea, dezvoltarea, modernizarea si retehnologizarea capacitatilor de productie militara si de securitate, inclusiv prin cooperari cu companii de prestigiu din tari membre NATO si ale Uniunii Europene;

- dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat in domeniu; 

- satisfacerea cerintelor privind inzestrarea fortelor romane participante la misiuni NATO si pentru asigurarea interoperabilitatii echipamentelor militare furnizate, cu cele din dotarea trupelor NATO;

- dezvoltarea bazei industriale si tehnologice a apararii nationale;

- racordarea intreprinderilor economice de profil la activitatile Agentiei Europene de Aparare."

 

Decizia de infiintare a Comitetului interministerial pentru evaluarea stării industriei de securitate vine in urma prezentarii in CSAT a unui raport intocmit la nivel MApN, de catre dna secretar de stat Floarea Serban.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

DECIZIE

privind înființarea Comitetului interministerial pentru evaluarea stării industriei de securitate

 

În temeiul art. 18 alin. (1) și al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Art. 1. — (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se înființează Comitetul interministerial pentru evaluarea stării industriei de securitate, denumit în continuare Comitetul.
(2) Comitetul este condus de către consilierul de stat pe probleme de securitate națională al prim-ministrului Guvernului României, care are calitatea de președinte.
(3) Autoritățile administrației publice centrale și instituțiile publice care fac parte din Comitet sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie și sunt reprezentate la nivel de secretar de stat sau de înlocuitorii acestora, desemnați în acest sens. Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, respectiv Ministerului Economiei au calitatea de vicepreședinți. (4) La ședințele Comitetului pot participa în calitate de invitați reprezentanți ai  autorităților administrației publice centrale, experți din diferite sectoare de activitate și reprezentanți ai partenerilor sociali din domeniu.
Art. 2. — Comitetul are ca obiectiv elaborarea și prezentarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării a unui raport referitor la:
a) starea industriei de securitate și implicațiile acesteia asupra  capacității  operaționale  a  instituțiilor  din  domeniul securității naționale;
b) măsurile necesare pentru restabilirea rolului strategic al industriei de securitate în cadrul economiei naționale.
Art. 3. — (1) Comitetul se reunește în ședințe ordinare săptămânale sau, ori de câte ori este necesar, în ședințe extraordinare.
(2) Convocarea în ședințe extraordinare se face de către președintele Comitetului, la solicitarea oricărei autorități a administrației publice centrale sau instituții publice care fac parte din Comitet.

(3)   Secretariatul   Comitetului este asigurat de către Cancelaria Primului-Ministru.

(4) Agenda fiecărei ședințe a Comitetului se întocmește de către secretariatul acestuia pe baza propunerilor formulate și înaintate în acest sens de către membrii săi și se aprobă de către președintelui Comitetului.

Art. 4. — În subordinea Comitetului funcționează un grup de experți, desemnați de fiecare autoritate a administrației publice centrale și instituție publică componentă a Comitetului. Membrii grupului de experți trebuie să aibă certificate de securitate eliberate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

Art. 5. — În vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin, Comitetul este abilitat să solicite informațiile necesare de la conducătorii autorităților administrației publice centrale și ai instituțiilor publice, ai operatorilor economici cu capital integral sau parțial de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat din domenii ce au legătură directă sau indirectă cu industria de securitate, care au obligația de a pune la dispoziția Comitetului datele și informațiile solicitate.

Art. 6. — În termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei decizii, Comitetul aprobă propriul regulament de organizare și funcționare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Ion Moraru

 

 

București, 18 aprilie 2013.
Nr. 192.

ANEXĂ

 

COMPONENȚA

Comitetului interministerial pentru evaluarea stării industriei de securitate

 

1. Consilierul de stat pe probleme de securitate națională al prim-ministrului Guvernului României — președinte
2. Reprezentant al Ministerului Apărării Naționale — vicepreședinte
3. Reprezentant al Ministerului Economiei — vicepreședinte
4. Reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice — membru
5. Reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne — membru
6. Reprezentant al Serviciului Român de Informații — membru
7. Reprezentant al Serviciului de Telecomunicații Speciale — membru

 

Sursa:  Monitorul Oficial  ⁄  MOf 226 2013

 

Comitetul a avut deja o serie de intalniri, inclusiv cu sindicatele (miercuri 22 mai 2013 la sediul CN Romarm), urmand ca miercuri 29 mai a.c sa se poarte discutii cu directorii societatilor din industria de aparare. Tinta este prima sedinta a CSAT, din luna iulie, unde vor fi prezentate concluziile acestui comitet, inclusiv un plan de masuri.

 

Uram succes dlui Sorin Encutescu si comitetului, sa propuna cele mai bune masuri pentru relansarea industriei de aparare romanesti !

Federatia Sindicatelor din Aparare propune o strategie responsabila de dotare a armatei Romaniei

F . S. A. UNIREA

FEDERAȚIA  SINDICATELOR  DIN  APãRARE „UNIREA“ PLOIEŞTI - Şoseaua Ploieşti - Târgovişte km 8 tel / fax  :  0244 / 59.03.49       fax  :  0244 / 51.33.01   mobil   :  0724 / 24.61.54

                  

     Consiliului Suprem de Apărare al Țării – domnului Președinte Traian BĂSESCU

     Guvernului României – domnului Prim Ministru Victor Viorel PONTA

Ø  Ministerul Industriei şi Comerţului, domnului Varujan VOSGANIAN

Ø  Ministerul Apărării Naţionale, domnului Mircea DUȘA

Ø  Ministerul Administraţiei şi Internelor, domnului Radu STROE

Ø  Ministerul Finanţelor, domnului Daniel CHIȚOIU

Ø  Ministrului delegate pentru dialog social, doamnei Doina PANĂ

     Parlamentului României - Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Stimaţi Decidenţi,

     Datorită faptului că Armata română a atins unul dintre cele mai slabe niveluri de înzestrare din istoria sa, cu o uzura fizică și morală a dotărilor în proporţie de peste 90%, care generează  nevoia stringentă a unui plan de achiziţii de aproximativ 15 miliarde de euro în următorii 10 ani, iar Industria de Apărare românească a scăzut ca potenţial de 10 ori în ultimii 20 de ani, o ultimă soluţie este dotarea bine gândită, în cadrul unui Program pe termen mediu, cu echipamente fabricate în ţară, care să rezolve această mare problemă: O Armată slab dotată şi o Industrie militară falimentară.

Astfel, în locul cumpărării unor avioane F16A/B la mâna a treia din Portugalia, propunem o strategie de înzestrare cu produse fabricate majoritar în România, cu un minim de resurse financiare pentru următorii 4 ani. În contrapartidă, este necesară o achiziţie de avioane noi cu offset (24-48 avioane multirol) semnată în cursul anului 2013 şi finanţată cu un credit furnizor cu perioadă de graţie de 3 ani, urmând ca abia în 2016  să începem să plătim prima rată.

În perioada de graţie de 3 ani, sumele minime de la buget vor fi alocate numai pentru achiziţiile interne, deoarece altfel achiziţia de avioane ar fi înghiţit toate resursele pentru dotarea forţelor armate.

Achiziţia de avioane trebuie făcută numai cu clauză de offset, care să opereze din momentul achiziţiei avioanelor, astfel încât, din primul, an compensarea să furnizeze bani către buget, bani care vor fi folosiţi ulterior la achitarea ratelor creditului furnizor/de stat.

 Am ţinut cont de faptul că alocările din PIB pentru bugetul M.Ap.N ar trebui să crească gradat cu 0,2% anual, pentru a se apropia progresiv de o cifră decentă pentru bugetul ministerului.

       În Anexa nr.1 oferim un exemplu de comenzi pentru echipamente, care să permită industriei de apărare să respire în următorii 4 ani, iar Armatei române să beneficieze de un plus în dotare, cu costurile cele mai reduse.

      Aceste comenzi, încadrate într-un plan multianual, ar creşte gradual ritmul de producţie al industriei de apărare, permiţând angajarea şi specializarea de personal tânăr, în funcţie de disponibilităţile din bugetul MApN, dând perspective pe termen mediu pentru industria de apărare, alături de posibile comenzi externe şi cercetarea pentru noi echipamente. Un astfel de plan de producţie ar evita creşterile bruşte de volum, urmate de perioade de producţie scăzută, (cu excepţia unor comenzi externe) care ar afecta stabilitatea locurilor de muncă şi păstrarea unor competenţe.  

      Pentru a cuantifica câştigul unei astfel de strategii trebuie luate în considerare, pe lângă tehnologizarea şi creşterea unei ramuri industriale cu valoare adăugată foarte ridicată, faptul că producţia în țară poate asigura cele mai reduse preţuri de achiziţie dar şi costuri de exploatare scăzute, avantajul fiind disponibilitatea ridicată a echipamentelor din înzestrarea Armatei române, datorită lanţurilor de aprovizionare foarte scurte, şi independenţei de factorii externi României, lucruri vitale în caz de conflict, dar importante şi în exploatarea în condiţii de pace.

      Revenind la offset, indiferent că este vorba de Saab, Lockheed-Martin sau EADS, considerăm că acum ar fi dispuşi la mai multe concesii, în special Saab si EADS, şi am putea crea un parteneriat pentru avionul multirol pentru producerea la Craiova sau Bacău a unui nou avion de antrenament compatibil cu multirolul, vândut la pachet.

      În Anexa nr.2 prezentăm un tabel de estimare a plăţilor pe 15 ani, pentru 51 de avioane F35 Lightning II, luând în considerare decalarea din 2012 către 2015, a întregului program, dacă beneficiem de 3 ani de graţie, fără plăţi.

     Offsetul şi industria militară românească merg mână în mână. Achiziţiile bazate pe offset, care incumbă şi faptul că o parte semnificativă din valoarea contractului se va desfăşura în ţară, prin intermediul propriei noastre industrii de apărare, ar repune pe picioare această ramură strategică a economiei.

     Dar pe lângă offset sau chiar fără acesta, industria de apărare românească nu ar avea, economic şi militar vorbind, absolut nici un motiv să nu meargă bine.

     Veşnicul argument: NU sunt bani, nu este nici pe departe real ! Dacă aţi analiza orice economie mondială, stabilă şi bine dezvoltată, o să remarcaţi că, industria militară face parte din nucleul industrial “dur” al acesteia şi este de facto “Perla Coroanei” !

     Cu stimă şi deosebită consideraţie,

Lider federaţie,

Adrian  Nania

Anexa nr. 1

Buget achiziţii 2013:

1. Modernizare avion antrenament IAR 99 Soim/XT  – 5 buc.x2 mil.euro = 10 mil. euro
2. Modernizare rachete sol-aer Volhov/Hawk XXI – 10 mil. Euro
3. Modernizare rachete sol-aer OSA/KUB (acord cu Bumar) – 10 mil. euro
4. Modernizare elicoptere Puma Socat/reoperaţionalizare – 5 buc. x 2mil.euro = 10mil. euro
5. Arma de asalt cal. 5.56 (Cugir): 5000 buc. x 400 euro = 2 mil. euro
6. Tanc mediu TR-85M2 : 10 buc. x 1,2 mil. Euro = 12 mil. euro
7. Maşina de luptă infanterie MLI-84 M/2000: 10 buc. x 700.000 Euro = 7 mil. euro
8. TAB 8x8 Saur2: 50 buc. x 600.000 euro = 30 mil. euro
9. TAB 4x4 – 10 buc. x 300.000 euro = 3 mil. euro
10. Vehicul 4x4 (ARO, Humvee, URO etc): 50 buc. x 100.000 euro = 5 mil. euro
11. Camioane transport (DAC, MAN) 50 camioane x 100.000 euro.= 5 mil. euro
12. Artilerie autopropulsată ATROM: 10 buc. x 800.000euro = 8 mil. euro
13. Lansator multiplu rachete sol-sol LAROM: 5 buc. x 800.000 euro = 4 mil. euro
14. Instalaţii antiaeriene mobile cu rază scurtă (CA-94/Crotale): 10 buc. x 400.000 euro = 4 mil. euro
15. Modernizare echipament naval – 10 mil. euro

=> 2013: Total 130 mil. euro

Buget achiziţii 2014:

1.      Modernizare avion antrenament IAR 99 Soim/XT – 5 buc. x 2 mil.euro = 10mil. euro

2.      Modernizare rachete sol-aer Volhov/Hawk XXI – 10 mil. Euro

3.      Modernizare rachete sol-aer OSA/KUB (acord cu Bumar) – 10 mil. euro

4.      Modernizare elicoptere Puma Socat/reoperaţionalizare – 10 buc. x 2mil. euro= 20 mil. euro

5.      Arma de asalt cal. 5.56 (Cugir): 5000 buc. x 400 euro= 2 mil. euro

6.      Tanc mediu TR-85M2: 20 buc. x 1,2 mil. Euro= 24 mil. euro

7.      Maşina de luptă infanterie MLI-84 M/2000: 20 buc. x 700.000 Euro = 14 mil. euro

8.      TAB 8x8 Saur2 : 50 buc. x 600.000 euro = 30 mil. euro

9.      TAB 4x4 – 50 buc. x 300.000 euro = 15 mil. euro

10.  Vehicul 4x4 (ARO, Humvee, URO etc): 100 buc. x 100.000 euro = 10 mil. euro

11.  Camioane transport (DAC, MAN): 50 camioane x 100.000 euro.= 5 mil. euro

12.  Artilerie autopropulsată ATROM: 10 buc. x 800.000euro = 8 mil. euro

13.  Lansator multiplu rachete sol-sol LAROM: 5 buc. x 800.000 euro = 4 mil. euro

14.  Instalaţii antiaeriene mobile cu rază scurtă (CA-94/Crotale): 20 x 400.000 euro = 8 mil. euro

15.  Modernizare echipament naval – 10 mil. euro

=> 2014: Total 180 mil. euro

Buget achiziţii 2015:

1.      Modernizare avion antrenament IAR 99 Soim/XT – 5 buc. x 2 mil.euro = 10mil. euro

2.      Modernizare rachete sol-aer Volhov/Hawk XXI  – 30 mil. Euro

3.      Modernizare rachete sol-aer OSA/KUB (acord cu Bumar) – 10 mil. euro

4.      Modernizare elicoptere Puma Socat/reoperaţionalizare – 10 buc x 2mil. euro = 20 mil.euro

5.      Arma de asalt cal. 5.56 (Cugir): 5000 buc. x 400 euro = 2 mil. euro

6.      Tanc mediu TR-85M2: 20 buc. x 1,2 mil. Euro= 24 mil. euro

7.      Maşina de luptă infanterie MLI-84 M/2000: 20 buc. x 700.000 Euro = 14 mil. euro

8.      TAB 8x8 Saur2/TBT : 50 buc. x 800.000 euro = 40 mil. euro

9.      TAB 4x4 – 50 buc. x 300.000 euro = 15 mil. euro

10.  Vehicul 4x4 (ARO, Humvee, URO etc): 100 buc. x 100.000 euro = 10 mil. euro

11.  Camioane transport (DAC, MAN): 100 camioane x 100.000 euro.= 10 mil. euro

12.  Artilerie autopropulsată ATROM: 10 bucati x 800.000euro = 8 mil. euro

13.  Lansator multiplu rachete sol-sol LAROM: 5buc. x 800.000 euro = 4 mil. euro

14.  Instalaţii antiaeriene mobile cu rază scurtă (CA-94/Crotale/Ghepard): 20buc x 400.000 euro = 8 mil. euro

15.  Modernizare echipament naval – 50 mil. euro

=> 2015: Total 255 mil. euro

Buget achiziţii 2016:

1.      Modernizare avion antrenament IAR 99 Soim/XT – 5 buc. x 2 mil.euro = 10mil. euro

2.      Modernizare rachete sol-aer Volhov/Hawk XXI modernizare – 30 mil. Euro

3.      Modernizare rachete sol-aer OSA/KUB (acord cu Bumar) – 10 mil. euro

4.      Productie nou elicopter de atac (EC-135/ AH1Z) – 5 buc. x 12 mil. euro= 60 mil. euro

5.      Arma de asalt cal. 5.56 (Cugir): 10000 buc. x 400 euro= 4 mil. euro

6.      Tanc mediu TR-85M2: 20 buc. x 1,2 mil. Euro= 24 mil. euro

7.      Maşina de luptă infanterie MLI-84 M/2000: - revizii

8.      TAB 8x8 Saur2/TBT: 50 buc. x 800.000 euro = 40 mil. euro

9.      TAB 4x4  – 50 buc. x 600.000 euro = 30 mil. euro

10.  Vehicul 4x4 (ARO, Humvee, URO etc): 100 buc. x 100.000 euro = 10 mil. euro

11.  Camioane transport (DAC, MAN): 100 camioane x 100.000 euro.= 10 mil. euro

12.  Artilerie autopropulsată ATROM: 10 x 800.000euro = 8 mil. euro

13.  Lansator multiplu rachete sol-sol LAROM: 5x 800.000 euro = 4 mil. euro

14.  Instalaţii antiaeriene mobile cu rază scurtă (CA-94/Crotale/Ghepard): 20 x 400.000 euro = 8 mil. euro

15.  Modernizare echipament naval – 40 mil. euro

16.  Prima rată credit avion de luptă multirol – 200 mil. euro

=> 2016: Total 290 mil. euro + 200 mil. euro rată avioane

Autori: Marius Zgureanu și George Tăslăuanu

Anexa nr. 2

Tabel de estimare a plăţilor pe 15 ani, pentru 51 de avioane F35 Lightning II

An	PIB-ul Romaniei mii Euro	Cost achizitie avion (parte care se va regasi in investitia de offset)	Rata de regasire a investitiei in crestere PIB %	Crestere nominala PIB (aferenta fiecarui an)	Crestere cumulata (aferenta intregului proiect)
2012	124.000.000	0	100	0	0
2013	124.315.200	315.200	100	315.200	315.200
2014	124.472.800	472.800	100	472.800	788.000
2015	124.788.000	315.200	100	315.200	1.103.200
2016	125.418.400	630.400	100	630.400	1.733.600
2017	126.994.400	1.576.000	100	1.576.000	3.309.600
2018	129.516.000	0	100	0	3.309.600
2019	129.516.000	2.521.600	100	2.521.600	5.831.200
2020	129.516.000	0	100	0	5.831.200
2021	129.516.000	0	100	0	5.831.200
2022	129.516.000	0	100	0	5.831.200
2023	132.037.600	2.521.600	100	2.521.600	8.352.800
2024	132.037.600	0	100	0	8.352.800
2025	132.037.600	0	100	0	8.352.800
2026	132.037.600	0	100	0	8.352.800
2027	132.037.600	0	100	0	8.352.800
	TOTAL	8.037.600			75.648.000

       În tabelul de mai sus, se are în vedere următorul scenariu, dovedit deja de alte investiții străine în România, precum Nokia și Dacia-Renault: la o investiție prin offset de 8  miliarde de euro, economia românească va beneficia de sume anuale către bugetul de stat care, pe durata de rambursare a împrumutului, vor depăși cheltuielile de 9 ori, adică vor ajunge la 72 miliarde de euro.

     Exemplu Dacia – investiție estimată 1,3 mlde euro, CA(cifră de afaceri)  2,5 mlde euro, estimativ cam 65-70% din CA se realizează în țară, așadar 2,5 mlde euro x 65% = 1,6 mlde euro, bani care sunt generați an de an în economia românească, de către această investiție.

      Cu alte cuvinte, pentru înzestrare putem avea fonduri atât pentru rambursarea împrumutului, cât și, extrem de important, pentru operarea respectivului sistem de armament. Totodată, bugetul statului ar primi bani, în loc sa cheltuie prin șomaj sau alte programe sociale; dacă mai vorbim aici și de crearea de locuri de muncă sustenabile și bine plătite, de taxe și impozite care se duc la buget, ajungem la concluzia că achiziția prin programe de offset, managerizate profesionist, poate fi o sursă de revigorare economica fără precedent, atât pentru industria de apărare cât și pentru economia românescă.

     Mai simplu spus sumele rezultate din offset cresc și se acumulează cu fiecare an, pe masură ce aceste investiții se implementează.

Autori: Marius Zgureanu și George Tăslăuanu