Despre sanse ratate si avioane multirol

Daca tot zice CSAT-ul ca Romania trebuie sa cumpere de urgenta avioane multirol si in acelasi timp vor sa dea si aparenta unui targ cinstit, in sensul ca nu s-a stabilit nimic inca, noi cu multa umilinta ne luam curajul in dintisorii nostri de lapte si vom prezenta pe larg, adica pe cel mai larg posibil, oferta reala depusa de Saab pentru avioane Gripen C/D.

Datele prezentate acum sunt 100% reale, neinterpretate absolut deloc. Date concrete, asa cum a ajuns propunerea suedeziilor pe masa Guvernului Roman.

Asadar sa incepem cu inceputul: lista companiilor care sunt implicate cu subansamble, in realizarea avionului Gripen. Repet este vorba de oferta facuta Romaniei pentru 48 de avioane multirol noi. Asta ca sa aratam ca in cazul cumpararii de avioane Gripen, industria militara de peste ocean nu prea are motive de suparare, ci dimpotriva.

Alkan – Franta                             Goodrich-SUA& UK                       Kitron-Norvegia

BAE Systems-UK&SUA               Hamilton-Sundstrand-SUA          L-3 Comunication-SUA

General Electric-SUA                 Honeywell-SUA                              MEGGITT-SUA

Parker Hannifin-Germania       Raytheon-SUA                               RUAG-Elvetia

Si altele…

 Acum sa prezentam offsetul, asa cum il vedea Saab in 2010:

Crearea a mii de slujbe( slujbe pe  termen lung) in mod direct si zeci de mii de slujbe pe termen lung, in mod indirect.Adica slujbe care sa fie diponibile in companii care vor ramane si vor produce aici multi ani de acum incolo..

Inverstitii majore in industrie, civila si militara, investiti care sa asigure un export sanatos si cu valoare adaugata mare, adica produse inalt-manufacturate

Intarirea si cresterea competitivitati industriei miltare din Romania, prin contracte si asimilari de produse, retehnologizari si parteneriate pe termen lung, parteneriate care sa exceada contractelor de offset. Se avea in vedere fabricare, cercetarea-dezvoltarea si mentenenta anumitor sisteme de armament romanesti si poate straine, si de asemenea ajustarea marketingului extern pentru produsele industriei militare romanesti

Transferarea in Romania a tehnologiei construirii unui avion de generatia a IV-a, partial. Asta inseamna ca Saab avea in intentie ca o parte din avioane sa fie realizate in tara.

Invitarea/implicarea industriei romanesti aero-spatiale in programe comune sau pan-europene pentru dezvoltarea de noi platforme, cum ar fi tehnologia dronelor

Creare si incurajarea in dezvoltarea tehnologiilor in domeniul securitatii civile si al controlul granitelor

Asigurarea unui vast program de offset indirect catre industria nationala

Deschiderea oportunitatilor de a accesa finantari si retele de distributie/marketing ale Saab in vederea derularii de contracte de export pentru industria militara romaneasca, in parteneriat cu Saab sau alte firme suedeze.

 Offsetul, sau investitile compensatorii. Practic fiecare program in parte ar fi urmat sa fie negociat, bucata cu bucata, de catre firmele si companiile romanesti si suedeze, imediat ce contractul s-ar fi semnat. Cele opt puncte de mai sus reprezinta doar directiile generale, directii pe care Saab le considera cele mai oportune pentru ambele parti. Iar eu personal nici nu vad ce am mai putea adauga.

Planul Saab pentru un eventul contract cu Romania avea patru directii majore de dezvoltare, astfel:

 Punctul I. Cooperarea inter-guvernamentala, pe zone considerate de ambele guverne de interes comun. Mai clar se deschidea oportunitatea unei cooperarii comune intre cele doua tari, in industria militara, cat si in cea civila.

Punctul II. Offset-ul direct, adica proiecte economice, militare si civile, legate de Gripen si de tehnologiile dezvoltate de Saab.

-cercetarea-dezvoltarea in tara

-implicarea industriei militare romanesti in dezvoltarea ulterioara a aeronavei JAS 39 Gripen, atat pentru dotarea RoAF, cat si pentru terte piete

-integrarea de sisteme pe Gripen

-dezvoltare de softwere

-fabricarea, asamblarea si suportul tehnic pentru aeronava JAS 39 Gripen in Romania

-sisteme de simulare si antrenament construite in tara

-harti digitale

-capacitati de razboi electronic dezvoltate, fabricate si dezvoltate in comun de cele doua parti

-tehnologie radar si a construirii de motoare pentru avioane

-capacitati logistice dezvoltate in tara

-asigurarea capacitatii de pregatire a personalului, piloti si tehnicieni, atat in Suedia, cat si in Romania

-pregatirea specialistiilor in aviatie in zona industriala

-folosirea la cerere a capacitatilor de pregatire a Fortelor Aeriene Suedeze

Punctul III. Offset-ul indirect, in industria militara si de securitate. Aici este vorba de cooperare in industria militara si aero-spatiala, folosind expertiza si reteaua Saab.

 Punctul IV. Offset-ul indirect in industria civila, fara legaturi cu securitate nationala. Cooperarea industriala intre companii suedeze, inclusiv Saab si companii romanesti, investii ale companiilor suedeze civile in industria romaneasca, construirea de capacitatii de productie in Romania, exporturi. Aici ar fi, dupa opinia mea, bataia pestelui, aici ar fi oportunitatea de a obtine a foarte multe slujbe, a reindustrializarii industriei nationale, a creerii de produse moderne si competitive pentru export si pentru piata interna.

-productia de energie, transportul si distributia ei

-dezvoltarea pietei energiei

-dezvoltarea si cercetarea pentru energie alternativa

-tehnologia informatiei

-biotehnologie, cu paranteza ca s-ar fi dezvoltate aici cercetarea-dezvoltarea in acest domeniu

-dezvoltarea de parcuri stiintifice

De asemenea Saab-ul avea in intentie integrarea industriei romanesti militare si a unei bune parti a celei civile, intr-o vasta retea de furnizare de produse de securitate catre terte piete, bazandu-se pe calitate oameniilor si pe potentialul industrial latent al Romaniei.

Practic oadata cu achizitia de catre RoAF a 48 de avioane multirol Saab JAS 39 Gripen C/D, Romania ar fi devenit a doua tara ca numar de avioane Gripen dupa Suedia, iar rolul pe care suedezii il ofereau industriei si economiei romanesti era pe masura importantei sale. De fapt am fi devenit o doua tara ca importanta industriala pentru Saab, care avea de gand sa-si dezvolte aici o baza industriala, logistica si de cercetare-dezvoltare in varii domenii, de la industria militara si pana la industriile conexe civile.

 Dar sa continuam cu expunerea ofertei Saab, oferta pe care multi dintre noi am comentat-o cateodata, fara insa a o cunoaste cu adevarat.

 Industria militara, cea legata direct de constructia avionului, ar fi intrat pe orbita furnizorilor de subansamble si solutii, pentru intreaga flota de aparate Gripen, atat pentru flota romaneasca, cat si pentru flotele altor state. Atata pentru Gripen C, cat si pentru modelele dezvoltate ulterior, cum ar fi Gripen E.

 Menteneta flotei, ar fi insemnat pentru noi urmatoarele:

-revizii/reparatii generale, a aeronavelor romanesti sau straine

-intretinerea avionicii, radare, sisteme de razboi electronic si alte tipuri de sisteme, de asemenea posibilitatea certificarii in tara la nivelul ”D”a echipamentelor intretinute sau reparate

-mentenenta si reparatiile de natura mecanica: radar, motoare, tren de aterizare, sistem hidraulic, scaun pilot, sisteme de armament, incluzand aici pilonii si sitemele de lansare

-crearea in Romania a unui centru de suport si mentenenta certificat pentru avioane Gripen C/D si al sistemelor de armamanet si avionica aferente

-centru de stocare si  control a pieselor de schimb

 Ca o paranteza, asamblarea finala a Gripen s-ar fi facut de catre Aerostar Bacau.

 Acum ca aveti oferta, economica reala si totala, Saab pentru achizionarea de catre Romania a celor 48 de avioane multirol, va puteti face o idee mai apropiata de realitate, despre impactul acesti achizitii asupra industriei noastre civile si militare, asupra impactului pe care  o astfel de cooperare l-ar fi putut avea asupra a zecii de mii de slujbe nou create, slujbe de lunga durata si bine platite, asupra oportunitatiilor deschise de dezvoltare a industriei noastre.

Nu am mai accentuat si oferta de finantare, oferta pe care o cunoastem cu totii: credit direct de la Guvernul Suediei, cu o dobanda mai mica decat cea uzuala, perioda de gratie negociabila si plata ratelor, adica sumele anuale, in functie de starea economiei romanesti.

Ce ar fi insemnat un asemenea transfer tehnologic, pentru foarte imbatranita industrie militara romaneasca, nici macar nu-mi pot inchipui.

Acum nu trebuie sa vedeti compania Saab ca pe bunul samaritean in Romania. Suedezii sunt oamenii de afaceri si au un produs, numai ca oferta lor face ca o astfel de afacere sa fie mutual avantajoasa, ba as indrazni sa spun ca principalul castigator ar fi Romania!

Si cand spun asta ma fgandesc in principal la tanara generatie, la cei care acum termina o facultate si nu prea au unde sa se angajeze.

O cooperare industriala la o scara atat de mare ar fi fost pentru noi un factor de dezvoltare fulminant. Am fi putut sa avem din nou o cercetare-dezvoltare militara si civila serioasa, am fi putut avea exporturi de produse industriale cu adaus mare de manopera.

 AM FI PUTUT…

Si bineinteles nu putem uita de contra-oferta suedeza la idee de avioane vechi. Astfel Sab-ul a oferit 24 de avioane noi Gripen C/D la un pret de 1.2 miliarde de dolari, adica exact jumatate din cat ne va costa pe noi o escadrila la mana a treia de F-16 A, care vorba fie intre noi, sunt la fel de multirol, precum este si IAR-ul 99. Bineinteles cu offset de 100% din valoare achizitiei, iar avioanele erau gata de livrare incepand din al doilea an.

Iar daca stam un pic si privim in urma ramanem pur si simplu cruciti: nici un om sanatos la cap nu poate rata atat de multe oportunitati de dezvoltare militara si civila, precum a ratat Romania in anii din urma!

Daca ne gandim numai la contractul de privatizare a IAR cu cei de la Bell, contract ratat rusinos, daca ne amintim de imensa sansa de a vinde in Irak 400 de transportoare de trupe, subiect asupra caruia voi reveni in urmatoarele zile, si ajungand mai in zilele noastre cu afacerea multirolului, ratata si ea cu strigaturi.

Nu numai ca nu am castigat nimic, in aceasta perioda lugubra, dar din pacate am pierdut si bruma de industrie militara si forta armata pe care o mai aveam. Despre ce este vorba in cazul acestor nenumarate dezastre consecutive?! Nu ma pot pronunta, insa incompetenta si coruptia nu pot, doar ele de vina. Mai trebuie sa fie si altceva…