Pierderea si regasirea demnitatii umane prin lege

Avocatul locotenentului Alexandru, generalul Ion Panaitescu:

Troica şi Staborul fac legea în armata română!

 

Aveţi un caz greu, cel al locotenentului Alexandru Gheorghe. S-a propus trecerea în rezervă a clientului dumneavoastră. Atacaţi acum "la baionetă"?

În esenţă, chestiunea pe care o discutăm se referă la atitudinea civică, în raport cu legea. Faptele sunt simple. Un militar este supus judecăţii colegilor săi pentru abateri de la normele de disciplină militară. Punct! Pentru a fi judecat un om în această ţară europeană, civilizată, statul s-a îngrijit să editeze norme, regulamente, ordine şi aşa mai departe. Consiliile de judecată şi consiliile de onoare, potrivit articolului 35 din Legea 80/95 privind statutul cadrelor militare - care este o lege organică -, se iniţiază prin Ordin al ministrului. Ordinele ministrului, instrucţiunile sunt întotdeauna date în aplicarea legii, niciodată contra acesteia. Prin urmare, aici se pune problema de atitudine faţă de lege a militarilor. Din câte cunoaştem, ministrul Apărării este jurist de formaţie, este profesor universitar doctor. Acum se pune o problemă: ce fac militarii acestei ţări? Pentru ei este prevalent un ordin, oricât de nelegal ar fi acesta, sau Legea, Constituţia sau Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

Eu am constatat cu stupefacţie şi cu dezamăgire că pentru aceşti militari - cred că nu e vorba şi de alţii - ai armatei noastre, la ora actuală, funcţionează un fel de autism, ei sunt "închişi" în cazărmi. Pentru ei nu există o comunicare normală cu societatea din care fac parte, pentru ei, legile cetăţii nu contează, Constituţia cetăţii nu contează. Pentru ei contează un ordin, fiindcă acel ordin are o putere mai presus de puterile lor. Ordinul, chiar şi dacă este contrar legilor, se execută de către unii militari cu minţile înguste.

Dacă militarii executau ordinul comandantului suprem în 1989, despre ce mai discutam acum?

Vedeţi dumneavoastră, eu subliniez aici nişte nuanţe. Nu armata de pe vremea lui Ceauşescu a tras în popor. Au fost şi cazuri în care unii militari au tras, dar nu armata în sine. Normele cetăţii au fost prevalente chiar şi pentru acea armată. Pentru cea din ziua de azi, ele nu mai contează! Contează ordinul, oricât de imbecil ar fi acesta. Şi asta este tragic... fiindcă armata rămâne o instituţie închisă, de tip cazon, iar acei militari care dispreţuiesc legea sunt aidoma personajului Moş Teacă a lui Anton Bacalbaşa. Prin urmare, aici am văzut eu, chiar dacă le-am atras atenţia respectuos, dar ferm, că nu există un act normativ care să justifice instituirea consiliului de judecată, militarii s-au uitat la mine ca la unul picat din Lună, ca la un extraterestru.

Am fost la consiliu, le-am dat argumente scrise, i-am pus să ia act de concluziile mele sub semnătura lor . În faţa consiliului, acolo am pledat acest lucru...

Cum a fost în faţa consiliului, aşa cum vedem în filmele americane? Sau aţi vorbit de unul singur?

Nu m-a înţeles niciunul dintre acei ofiţeri! În acel consiliu era şi un ofiţer de justiţie - vai mama şi cozonacul lui! -, deci habar n-aveau, se uitau la mine ca la un om care vorbeşte chinezeşte. Le-am făcut proba legii - asta este suprema ruşine pentru un judecător -, pentru că există un principiu încă de pe vremea romanilor, "iuris novit curia", adică judecătorul cunoaşte legea. Eu am prezumat că nu cunosc legea şi m-am îndatorat punându-le legile pe care le-am invocat la dispoziţie. Le-am dat înscrisurile, i-am pus să semneze, urmând ca ei să mediteze în camera de chibzuinţă la soluţia pe care urmează să o dea. Le-am atras atenţia că nu există un act normativ care să justifice întrunirea lor, că în felul acesta fie sunt o troică, adică acel trio de ofiţeri ai Armatei Roşii care îi executau pe cei care dezertau de pe front. Troica era formată dintr-un ofiţer KGB, un ofiţer politruc şi un ofiţer din trupele terestre care îi executau fără judecată pe cei care călcau pe bec. Cumva se aseamănă povestea asta şi cu aşa-zisul proces al Ceauşeştilor de la Târgovişte. Ei n-au fost condamnaţi niciodată, ci judecaţi sumar şi executaţi. Nu exista nicio lege care să justifice tribunalul militar excepţional.

Revenind la consiliu, acel ordin al ministrului practic nu există! Din punctul de vedere al contenciosului administrativ, este un act administrativ, cu caracter normativ, dat de puterea executivă, în speţă de către ministrul Apărării. Acest ordin trebuia să cuprindă şi un regulament al consiliului de judecată. Esenţa este că acest act normativ, pentru a intra în vigoare, trebuia publicat în Monitorul Oficial. Or, el n-a fost publicat, prin urmare, el nu există! Toate hotărârile, ordinele, ordonanţele, cu caracter administrativ, care nu conţin informaţii clasificate, obligatoriu trebuie publicate în Monitor pentru a produce efecte. În caz contrar, actul este egal cu zero!

Care era soluţia în cazul de faţă?

Soluţia era ca acel consiliu să ia act că nu are la bază un act normativ care să-i justifice existenţa, să se dezinvestească - adică să spună: "Noi nu primim, nu putem să funcţionăm, că n-avem text de lege" - şi să restituie cauza comandantului Flotilei 71 aeriană, iar acel comandant să raporteze pe cale ierarhică ministrului: "Dom'le, n-avem acte, cum să-l judecăm pe nefericitul ăsta? Nu putem să-l judecăm, căci altfel comitem infracţiuni!". Nici ţiganii când se întâlnesc la Stabor nu încalcă legea, pentru că la ei există o tradiţie, o cutumă. Se judecă în baza cutumei. La noi, în armată e acest autism de tip schizoid. Că armata s-a izolat în carapacea ei numită cazarmă, şi pentru ea e mai bun un ordin care nu există decât o lege care există şi care-i obligă la un anumit tip de conduită.

Deci ordinul bate legea...

În armată nu există altceva mai al dracului decât ordinul. Da?... S-a'nţeles?

Să revenim la domnul locotenent. Cum s-a comportat?

Evident că ei o ţineau pe-a lor. Trebuia să îl întrebe de ce s-a dus în Piaţa Universităţii, de ce-a făcut declaraţiile pe care le-a făcut, de ce se poartă în felul acesta? Şi le-am spus: "Dom'le, nu puteţi pune aceste întrebări pentru că dumneavoastră n-aveţi nicio calitate conferită de lege. Prin urmare, el nu vă va răspunde niciodată, la nicio întrebare, îşi rezervă dreptul la tăcere". Şi-am pus punct! "Păi, şi noi cum facem?" "Citiţi legea", le-am spus. V-am făcut proba legii, mergeţi în camera de chibzuinţă, în deliberare, citiţi până vi se fac ochii ca la melc şi poate pricepeţi până la urmă!

A fluierat în biserică, da? Acesta este un fapt. Problema este că, dacă acest fapt se vrea sancţionat, trebuie să existe un act normativ, nu o părere a unei babe de pe şanţ, a mea sau a judecătorului sau ce-o fi el. Ai fluierat, e grav, dar unde scrie că e grav? Spuneţi-mi şi mie! Păi, uite că scrie în ordinul ăsta... Dom'le, nu înţelegi că ordinul ăsta nu există?

Dacă avem un cod penal şi mâine vine un dobitoc şi spune: "Măi, ziaristule ! Faptul că tu stai cu pixul şi cu foaia de hârtie în mână e infracţiune şi uite-ţi dau doi ani de pârnaie!". Tu zici, "da, mă, merg la puşcărie, dar arată-mi şi mie unde scrie treaba asta". Şi dobitocul zice: "Nu scrie, asta-i părerea mea! Şi-ţi mai dau şi-un şut în fund!". Ăsta este un limbaj de Piaţa Matache, dar n-am încotro, trebuie să mă fac înţeles.

Bănuiesc că aţi contestat decizia...

Evident, de-aici încolo ne vom muta în faţa judecătorilor. Eu regret faptul că ministrul Apărării, general de justiţie cu patru stele, este prins într-o situaţie delicată, iar eu sper să nu semneze trecerea în rezervă a tânărului locotenent, fiindcă subordonaţii lui l-au tras pe o pistă falsă... pe ministru. I-au dat un măr otrăvit! Dacă îl trece în rezervă, deschidem acţiune împotriva ministrului. Atunci, el trebuie să mediteze foarte adânc: am avut bază legală? N-am avut! Şi-atunci trebuie să le spună celor din consiliu că acţiunea lor este egală cu zero.

Acest lucru este vătămător pentru locotenentul Alexandru, clientul meu. Potrivit legii contenciosului administrativ, orice persoană vătămată în drepturile sale legitime, printr-un act al puterii executive, are dreptul să formuleze acţiune în contencios pentru a-şi proteja dreptul vătămat. În aceste împrejurări, mergem la instanţa de contencios. Arătăm şi judecătorilor care e situaţia, şi probabil îşi vor face cruce cu ambele mâini când vor vedea ce n-au văzut niciodată: Troica sau Staborul în armată! Şi ăsta nu este un lucru bun pentru armata română. Eu am fost militar şi îmi pare rău că armata este pusă într-o situaţie foarte delicată, gestionată extrem de prost de nişte militari incapabili, în frunte cu comandantul Flotilei 71. Da? Ăla o fi bun zburător - să fie sănătos -, poa'să se dea cu avionul pe cerul patriei cât o vrea, dar pe pământ, aicea, să se supună legilor de pe pământ!

A mai fost un militar la Revoluţie care a apărut în uniformă la televizor, căpitanul Lupoi. A păţit ceva că a vorbit contra regimului şi a încălcat regulamentele în vigoare la acea oră?

Da, a păţit ceva foarte grav, a ajuns senator!

Marcel Bărbătei

PROTEST

DOMNILOR PARLAMENTARI şi GUVERNANŢI

           Mă simt umilit şi părăsit
           De instituţia unde-am slujit

        Ca fost ofiţer în armata română mi-am slujit cu credinţă şi devotement patria timp de 33 de ani. Acum mă simt umilit, părăsit şi neapărat de instituţia unde am activat, condusă astăzi de un şef al unei mafii personale lăsat în libertate în statul European numit Romania.

        Fac parte din generaţia de militari care a participat la construirea unor obiective de interes naţional. Am îndurat privaţiunile impuse de sistemul militarizat şi suportat condiţiile asigurate de regimul care a condus Romania anilor 1966-1989.

        De asemeni fac parte dintr-o mare familie de ofiţeri, unii la pensie şi în active, alţii decedaţi.Toţi au avut şi au grade de colonei, familia numărând 9 membri,  având specialităţi şi arme diferite.

        Ca ofiţer specialitatea finanţe mă simt obligat să iau atitudine împotriva dezordinii instalate la vârful acestei instituţii numită M.Ap.N. mai cu seamă în departamentul financiar şi cel juridic, care a girat şi permis apariţia celor două ordonanţe de recalculare şi revizuire a pensiilor militare.  Două simulacre de acte legislative care nu le fac cinste celor ce conduc departamentele, pătându-le emblema dobândită în domeniile mai sus menţionate.

        Este necesar de menţionat faptul că cele două ordonanţe nu puteau să apară în formele actuale decât cu sprijinul acestor cozi de topor. Cei care le-au iniţiat vor trebui să-şi asume, tragedia declanşată pentru victimile făcute, pentru dezordinea apărută, pentru discriminarea şi dezbinarea în rândul foştilor militari, cresterea cheltuielilor,  precum şi răsturnarea scării ierarhice şi valorice în instituţia numită armată.

       Militarii şi opinia publică trebuie să afle scopul real al măsurilor luate cu atâta grabă, fără un studiu de impact, fără simulări sau dezbateri pe această temă.

       Toate acestea au trebuit să se execute într-un termen scurt iar motivaţia o putem găsi şi în comentariul făcut cu ceva vreme în urmă de un înalt oficial american, care a ţinut să precizeze că principalul pericol pentru Romania actuală poate veni de la fosta armată care se păstrase unită în această perioadă de după schimbarea regimului.

Ca urmare s-a impus spargerea acestei unităţi prin dezbinare. Măsura fiind  urgentă, s-a ales un motiv pueril, ca deobicei şi anume introducerea principiului contributivităţii şi la foştii militari, cu toată nelegimitatea lui. Scopul declarat  fiind chipurile scăderea   cheltuielilor pentru pensii, care în cele din urmă s-a dovedit a fi mincinos aşa cum s-a dovedit întrucât acestea au crescut cu o treime. Pentru spargerea unităţii şi apriţia dezbinării, au inventat o metodă de calcul cu elemente false, legiferată printr-o ordonanţă. S-au balansat sume din pensia unor foşti militari către alţii. S-a ales chiar şi direcţia, stabilindu-se să se ia de la cei care s-au pensionat mai recent în favoarea celor care au ieşit la pensie acum 25 de ani şi mai bine. Această alegere are şi un caracter  pervers prin eventuala dispariţie din evidenţa caselor de pensii într-o perioadă relativ scurtă, a membrilor celei de-a doua categorii de pensionari militari ca urmare a pierdilor pe cale naturala cum le-a denumit Premierul Boc, . Astfel s-a confecţionat în grabă fără un studiu de impact, ordonanţa nr. 735/ 2010 care a picat, fiind găsită neconstituţională, ca tot ce se plămădeşte în pripă. A urmat OUG 1/2011 care are aceleaşi fisuri întrucât nu s-a cunoscut şi nu s-a ţinut seama de unele particularităţi pe care sistemul militarizat le are în raport de sistemul civil, din care cauză a ieşit un surogat de ordonanţă, astfel:

-  Nu s-a aplicat corect sensul revizuirii în cadrul administrativ ce prevedea revederea, completarea ori corectarea unei presupuse greşeli efectuate într-o lucrare, text. În toate cazurile revizuirea acţionează asupra unei lucrări deja existente. Ea nu poate corecta o lucrare în curs să se nască aşa cum de fapt s-a procedat de OuG 1/2011 unde revizuirea dă naştere lucrării. Revizuirea putea avea loc asupra fostei decizii născută după legea 164, corectând o presupusă greşeală de calcul, nu să schimbe un calcul născut printr-o lege anterioară. În domeniul juridic, revizuirea survine în urma apariţiei unei probe care impune schimbarea hotărârii. În cazul pensiilor militare principiul contributivităţii nu probează reţinerea de sume şi inexistenta unui act normativ de reglementare a acesteia.

-  Nu s-a ţinut seama că militarul pensionat nu a avut statut de salariat, diferenţiere fundamentală faţă de civili. Nu putem vorbi la acest nivel de necunoaştere, ci mai degrabă de o rea intenţie pentru care vor trebui să răspundă cândva cei care au girat apariţia ordonanţelor.

      S-au făcut asimilări de drepturi băneşti care au condus la calcule false. Militarul a fost retribuit cu soldă şi derivatele din ea, pentru misiunile executate în funcţie de politica de apărare şi înarmare a statului, solda nefiind legată de timp sau de producţie.

-  Nu s-a ţinut seama de faptul că militarului i s-a interzis prin lege să obţină venituri de natură salarială, timpul său de muncă zilnic fiind de 24 ore. Venituri salariale realizează numai cei care sunt plătiţi în salariu şi alte drepturi de natură salarială, salariul fiind calculat în funcţie de producţia realizată şi beneficiul obţinut , ore şi zile de serviciu efectuat.

-       S-au asimilat greşit soldele tarifare şi derivatele din ele cu veniturile de natură salarială, acestea având  naturi, construcţii şi evoluţii diferite, precum au merele şi perele care nu pot fi asimilate.

-       S-a introdus un principiu al contributivităţii care nu a funcţionat în armată la data semnări Jurământului militar  şi nici pe întreaga perioadă a serviciului militar. Principiul nu a fost introdus, pentru că el nu poate funcţiona . Exemplu:  20 de mii de militari în prezent în activitate, prin contribuţia lor la un fond de pensii, nu pot asigura cu acest fond, pensiile a 200 de mii de actuali pensionari militari.

-       S-a inventat un stagiu total de cotizare şi la militari fără a exista un act normativ să legifereze procentual participarea cu o cotizaţie, precum şi suma cotizată, cum de fapt a existat pentru salariaţii civili, unde poate fi probat juridic. Dacă la militari nu se poate proba juridic cotizaţia, ne punem întrebarea cum poate să existe juridic un stagiu de cotizare?

-       S-a inventat un stagiu minim de cotizare de 20 ani stabilit în mod cu totul aleatoriu, care a fost introdus în formula de calcul a pensiei pentru toţi pensionarii militari, fără a ţine seama că aceştia au ieşit la pensie după legislaţii diferite, unde au fost prevăzut vârste şi stagii diferite de vechime pentru ieşirea la pensie cu vechimea completă. Stabilirea unui singur stagiu minim de cotizare şi nu stagii diferite în functie de legislaţia existentă la data ieşirii la pensie, a produs discriminări. Exemplu: Două cadre militare la care unuia legislaţia i-a permis să activeze în armată 40 de ani iar, celuilalt i-a permis numai 33 de ani independent de voinţa sa ca urmare a aplicării legii 80/1995, şi cărora legislaţiile le-au stabilit stagii diferite de ieşire la pensie cu pensia completă, punctajul mediu anual calculat după acest element stabilit aleatoriu, conduce la rezultate discriminatorii. Asfel dacă acceptăm ca punctajul anual să fie 1 pentru fiecare an de activitate la amândoi, rezultatul punctajului mediu anual este diferit. La primul punctajul este 2 (40:20) iar la celălalt va fi 1,65 (33:20) . Este clar că  suntem în faţa unei greşeli. Chiar dacă au ieşit la pensie cu vechimi diferite stabilite pentru o pensie completă, punctajul mediu anual trebuia să fie egal pentru ambele vechimi stabilite de legi diferite deşi una era mai mare decât cealaltă. Cei care au iesit la pensie cu o vechime mai mică pentru o pensie completă nu au nici o vină. Ei s-au conformat legii ca şi primii, corora legea le-a permis să activeze pânâ la 60 de ani. Pentru anii de activitate în plus faţă de limita stabilită de lege pentru o pensie completă,  ambelor cadre militare,  ordonanţa putea să le stabilească o creştere pentru fiecare an ce depăşea limita. Altfel calculul făcut de ordonanţă a condus la discriminări.

-S-au împărţit soldele tarifare şi derivatele din ea la salariul mediu pe economie pentru a se afla punctul de pensie lunar. Calculul este greşit întrucât două categorii de drepturi băneşti de naturi diferite, construcţii, scopuri şi evoluţii diferite nu se pot împărţii, aşa cum merele la pere nu se pot împărţi. De aceea valoarea punctului de pensie lunar este diferită când se calculează pentru doi comandanţi de plutoane locotenenţi cu aceeaşi vechime, care au executat aceeaşi misiune de instruire a unui pluton pentru luptă, fiecare în parte în ani diferiţi. Exemplu: celui care a activat în anul 1952 punctul de pensie lunar astfel calculat este 1.64 (662 soldă tarifară:403 salariu mediu pe economia naţională) iar celuilalt din anul 1975 punctul iese 1.08 (1969:1813). Acest rezultat a fost posibil întrucât soldele şi salariile au avut evoluţii diferite. Soldele au evoluat în funcţie de politica de apărare şi înarmare a statului Român iar salariul în functie de producţie şi rezultate economice. Cu ce este vinovat locotenentul din anul 1975 pentru a fi sancţionat în momentul ieşirii la pensie că salariul mediu pe economie a evoluat în acest an la 1813 lei şi că statul l-a remunerat cu o soldă tarifară în raport de politica de apărare şi înarmare, cu 1969 lei. El a executat aceeaşi misiune ca şi locotenentul din 1952 numai că acesta obţine un punctaj lunar mult mai mare, punctaj ce a condus la o creştere nejustificată a pensiei. Se impune întrebarea: care este rolul salariului mediu pe economia naţională în evaluarea misiunilor executate de cei doi locotenenţi?

     Cu asemenea calcule aberante s-a ajuns la cheltuieli nejustificate care au condus la majorarea fondului de pensii militare cu o treime şi la grave inechităţi.

-S-a produs un dezechilibru major între diferitele categorii de cadre militare şi răsturnarea scării ierarhice si valorice care a existat de-a cursul istoriei şi care trebuiau să se păstreze şi la pensie. Astfel au apărut pensii calculate subofiţerilor mai mari decât a coloneilor, pensii calculate maiorilor mai mari decât a generalilor, chiar pensii de maiştri şi subofiţeri mai mari decât a generalilor şi multe alte exemple care răstoarnă această scară ierarhică.  

       Fosta armată de până în 1990 a participat activ cu efective de cadre şi militari în termen la diferite activităţi  economice din industrie şi agricultură.       Selecţia acestor cadre care participau la activităţile amintite mai sus, era de regulă stabilită de interesul permanent al asigurărilor de luptă a unităţilor.Se asigura operativitatea unităţilor cu cadrele de bază după care se asigurau detaşările în economie şi agricultură cu alt corp de cadre care de regulă nu cocheta cu instrucţia şi aceptau uşor detaşările. Spre surprinderea toturor chiar şi a acestora,OuG 1/2011 i-a avantajat  mult pe cei din această categorie. Aceştia beneficiau de toate drepturile militare,solda tarifară, hrană, echipament, dar mai beneficiau şi de prime şi premii lunare, trimestriale, semestriale, anuale, plătite de inteprinderile industriale, miniere sau agricole la care erau detaşaţi împreună cu efectivele de militari în termen. Aceste prime şi premii se achitau din venituri extrabugetare  în procent de până la 25% din total venituri realizate, restul de 75% mergeau la buget. În OuG 1/2011 anexa 3 art.8 nu se face referire la aceste sume extrabugetare, pentru care nu s-au calculat nici impozite, totuşi ,ele sunt colectate împreună cu celelalte prime si premii bugetare de natură salarială precum şi cu soldele tarifare, la calcularea punctelor de pensii lunare. Astfel un cadru militar care în urma evaluărilor avea un randament mai scăzut în procesul de instruire, putea obţine sume considerabile din premii şi prime extrabugetare. Acelaş aspect întâlnim la cadrele din unităţile de profil de pe lângă Combinatele siderurgice,explotari miniere, unităţile specializate de căi ferate şi geniu care executau lucrări şi realizau venituri extrabugetare. Ordonanţa astfel concepută îi favorizează pe acestia şi le ridică pensiile cu mult faţă de colegii lor, care au fost evaluaţi şi selectaţi pentru instruire. Este nedrept ce li se întâmplă acestei categorii de militari care au stat zi şi noapte în cazărmi să asigure operativitatea unităţilor de luptă.Toate aceste anomali s-au produs din lipsa unui studiu de impact, a unor simulări, dezbateri  care ar fi scos în evidenţă aspectele discriminatorii. De aceea s-a şi procedat astfel pentru a ascunde adevăratul, scopul fiind dezbinarea şi spargerea unităţii fostei armate.

      Întotdeauna pentru unii adevărul a fost crud dar el trebuie să fie spus fiindcă numai aşa pot fi inlaturate nedreptăţile.

       Istoria pentru unii poate fi incomodă dacă este scoasă  de la naftalină, dar nu v-a ajuta cu nimic generaţiile viitoare dacă  nu este scoasă la lumină.

     De aceea PROTESTEZ împotriva apariţiei OuG nr1/2011 care încalcă cele mai elementare principii , norme şi reguli în domeniul militar.

    Domnilor Guvernanţi şi Parlamentari în urma lecturării acestui protest, dacă mai există voinţă în viaţa politică de a sfărma nedreptatea, cereţi de urgenţă o comisie parlamentară pentru asigurarea unui cadru de dezbateri pe această temă a drepturilor militare, domeniu atât de puţin cunoscut şi explorat, din care să facă parte şi pensionarii militari de specialitate, comisie care să analizeze revenirea la o lege a pensiilor militare, lege care să poată asigura demnitatea, unitatea, respectarea unei scări  ierarhice şi valorice pentru trecutul, prezentul şi viitorul armatei României.

              

Cu respectul cuvenit,

Col.(r) Nour Constantin

E-mail: costica.nour@yahoo.com

­­­­

DNA ancheteaza selectiv. Judecatorii au constatat ca din dosarul in care generalul Badalan a fost condamnat, lipseste anchetarea ministrului Apararii de la acea vreme. Stiti cine era? Sorin Frunzaverde, om de baza al PDL

Din motivarea sentintei nr.1657/7.12.2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care generalul Eugen Badalan, alaturi de alti cinci inculpati au primit cate 4 ani inchisoare cu suspendare, data publicitati de Lumeajustitiei.ro, reiese un fapt deosebit de interesant si de grav in acelasi timp. Si anume, ca nu numai inculpatii sunt vinovati de prejudiciul adus MApN prin derularea mai multor contracte cu Tofan Steel, ci si ministrul de la aceasta vreme, care reprezenta ordonatorul de credite, are propria vinovatie. Numai ca ancheta procurorilor anticoruptie l-a ocolit tot timpul pe acest ministru impotriva caruia nu a fost niciodata inceputa urmarirea penala. Lumeajustitiei.ro a descoperit „enigma”. Ministrul Apararii la data la care s-au perfectat aceste contracte este un PDL-ist de frunte: Sorin Frunzaverde! Om de baza pentru partidul de guvernamant, mare stab politic peste Caras Severin si vicepresedinte al Biroului Permanent National al PDL.

---

In sentinta ICCJ se arata: “Toate aceste nereguli, desi nu sunt prin ele insele cauzatoare de prejudiciu, demonstreaza superficialitatea cu care a fost tratata problema contractului de schimb, inca din fazele prealabile, ale avizarii si negocierii sale, aspectele prezentate fiind imputabile nu doar inculpatilor implicati in aceste faze (Popescu, Mandea, Calcan, Linca), ci chiar ministrului Apararii Nationale, care a avizat operatiunea, fara o documentatie temeinica, inclusiv in privinta partenerului contractual (fiind pe de alta parte de presupus ca la nivelul acestei institutii se cunostea despre intentia de adoptare a unui act normativ ce viza compensarea datoriilor la buget ale Tofan Grup, prin livrarea de bunuri armatei). Aceasta superficialitate a continuat sa se manifeste si in privinta unor aspecte mult mai importante, cu implicatii directe asupra patrimoniului MApN; stabilirea valorii contractului, mai exact a tehnicii predate, respectiv a anvelopelor primite in schimb”.

Precizam ca data semnarii contractului dintre Tofan Steel si MApN a fost 1.06.2000, data la care ministrul Apararii era Sorin Frunzaverde (in timpul Guvernului Isarescu).

Cu alte cuvinte, puteau sa faca subalternii ministrului orice demersuri, daca ministrul nu semna, nu se derula nimic. Si ca atare, nu exista nici prejudiciu, nici infractiunea la niciunul dintre condamnatii pe fond a acestei cauze.

Specialistii in drept pe care i-am contactat arata ca in astfel de situatii, instanta are la indemana articolul 337 din Codul de procedura penala

Cu alte cuvinte, procurorul de sedinta avea si are obligatia sa ceara extinderea cercetarii judecatoresti cu privire la alte persoane daca in cursul judecatii se descopera ca si alti au savarsit fapte penale legate de cauza, instanta poate decide retrimiterea dosarului la DNA. Numai ca nu s-a intamplat asta. In fond, de ce sa se fi intamplat? Procurorul de sedinta din sala de judecata este unul de la DNA si, evident, are grija ca DNA sa nu-si dea cu stangul in dreptul. Pe de alta parte, judecatori acestei cauze au gasit modalitatea de a se spala pe maini ca Pilat din Pont. Adica, imaginea lor nu e stirbita pentru ca, iata, au sesizat ca mai exista o persoana care ar fi trebuit trasa la raspundere, dar daca procurorul de sedinta nu a punctat procedural acest aspect, au lasat „zarurile” asa cum au cazut din mana Cezarului DNA!